Ambasada Republicii Moldova
în Statele Unite ale Americii
Washington Chisinau
Pagina a fost vizitată de 10827 ori
Site-ul a fost vizitat de 1450806 persoane
Site-ul este folosit de 46 persoane
Site-ul a fost accesat de 32193 ori.

Noutăţile Ambasadei

Interviul Ambasadorului Igor Munteanu oferit ziarului Romanian Times

1. De ce este important ca cetățenii Republicii Moldova să participe la vot? 


În primul rând, statul Republica Moldova trebuie să raspundă cerințelor cetățenilor săi din afarțătarii, care ar dori să-și exercite drepturile constituționale. Dreptul de-a alege și de-a promova o anumită viziune pentru patria lor istorică este un drept pe care nimeni nu poate să il nege. Republica Moldova cred că are o mare responsabilitate față de cetățenii care sunt în acest moment în afara hotarelor naționale, pentru că acești oameni nu au plecat de bună voie, ci siliți de anumite împrejurări. În mare parte datorită lipsurilor, datorită faptului că nu și-au putut împlinii visele și proiectele de viață. Noi ințelegem acest lucru foarte bine, și apropiem, întrucât acest lucru este posibil conform legislației, instituțiile care sunt menite să le asigure dreptul lor de exercitare a libertății de alegere către țările în care ei sunt rezidenți. În Statele Unite, potrivit estimarilor oficiale avem peste 70 de mii de cetățeni ai RM. Avem cetățeni pe ambele coaste ale continentului Americii de Nord. O comunitate puțin numeroasă dar răspândită în multe state ale SUA își ramifică comunitățile stabilite în Washington, Oregon, California, Massachusetts, New York, North Carolina, Florida, și multe altele. Am reușit să deschidem în acest an opt secții de vot în Statele Unite și doua secții în Canada, exact pentru ca să mergem în întâmpinarea cerințelor acestei comunicări prin scrisori și semnături, și credem că am facut bine prin a deschide aceste secții.
 
2. Care este portretul alegatorului moldovean din SUA? 


Deși o majoritate importantă din RM sunt creștini ortodocși, există un număr important de biserici protestante, Baptiste, Evangheliste, Penticostale, care au reprezentanță în spațiul RM și în afară. Anume, aceste comunități religioase protestante sunt destul de bine organizate în Statele Unite și au asigurat într-un fel comunități bine organizate pe plan intern, reprezentative prin intermediul convențiilor baptiste care participă și suficient de bine articulate pentru ca reprezintă oameni cu multe talente, bine cunoscuți în comunitățile lor și cu interfață bună, față de autoritățile statelor în care sunt așejați. Din acest punct de vedere un prim profil ar fi comunitățile religioase, un al doilea profil ar fi tinerii care au venit la studii și au rămas în acest stat uriaș. Au venit fie în programele MUSKIE, finanțate de Guvernul SUA după care au decis să rămână la alte studii post-universitare, fie că au ramas aici înțelegând că șansele lor, proiectele lor de viață ar putea să se lege într-o măsură mai mare cu această țară. Există în principiu un anumit specific, care distinge comunitățile de moldoveni, originari din RM, de alte comunități. În primul rând, pentru că sunt comunități apărute relativ recent în SUA; în al doilea rând, comunitățile provenind din RM sunt adeseori multilingve și multinaționale, întrunind în rândurile lor și ucraineni și ruși și găgăuzi, care-și revendică rădăcinile din aceiași patrie istorică, actual Republica Moldova. Datorită vârstei lor, aceste comunități sunt încă niște construcții fragile, dar destul de interesante, ca fenomen cultural și socio-demografic, care nu au izbutit să fie pe deplin asimilate și mai păstrează o relație vie, chiar pasională cu ținutul din care provin. Dacă pentru armeni diasporele au reprezentat o constantă a identității lor etnice, pentru noi, în Republica Moldova, fenomenul diasporei reprezintă un fenomen încă nu pe deplin clar și înțeles. Am fost martorii unei fascinante vibrații și mobilizări ale comunităților moldovenești în perioada protestelor și revendicărilor care au marcat alegerile din aprilie și iulie 2009, astfel încât presa internaționlă, dar și clasa politică din RM au trebuit să recunoască existența și chiar inventivitatea acestor grupuri de compatrioți, care au oferit vizibilitate direcției de schimbare politică, în anul 2009, fiind alături de cei care au protestat vehement contra fraudelor electorale în majoritatea capitalelor europene. Or, noi nu putem să ignorăm acest aspect important și trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, răspunzând și solicitărilor lor legitime. Ce își doresc aceste comunități? În primul rând – relație de credibilitate și înțelegere mutual, care să le permită să se manifeste în continuare ca cetățeni ai RM, chiar dacă au ales și alte cetățenii între timp. Dorul de casă nu poate fi compensat doar cu apartenența cetățenească, dar aceste comunități ar putea deveni plăci turnante pentru dinamizarea comerțului cu țările în care sunt situate, construind afaceri și promovând cultura națională dincolo de frontierele statului actual, Republica Moldova. Este evident că aceste comunități își doresc și o recunoaștere expresă din partea RM, care să le permit să se dezvolte și să-și păstreze identitățile lingvistice, cultural, religioase, conform tradițiilor și libertăților individuale pe care și le-au asumat. Înafară de studenți sosiți pentru studii în SUA există și un al treilea congingent de membri ai comunităților membrii cărora sunt originari din RM și aceștia sunt legați de anumite apartenențe religioase, protestante ori creștin-ortodoxe. Pentru noi este foarte important ca cei care sunt cetățeni să voteze la alegeri pe 28 Noiembrie iar cei care simt un atașament față de RM să aibă o contribuție clară și concretă la efortul de schimbare și modernizare a țării noastre.
 
3. Unii zic ”votul meu nu face mare diferență”, dvs ce le spuneți acestor cetățeni? 


Există într-adevăr o anumita formă de apatie mai ales printre cei care au dorit ca schimbările economice și politice să se producă în RM mult mai rapid și mai calitativ, iar atunci când așteptările lor nu s-au împlinit – au încercat să elimine orice referință la viața politică. Era de înțeles această atitudine într-un deceniu dominat de forțe ostile democrației la putere în RM, dar acum – după un an de schimbări importante la Chișinău, aceste argumente nu mai par chiar atât de convingătoare. Am observant chiar eu cum reapare interesul pentru ce se întâmplă acasă chiar și printre cei care și-au spus de multe ori că și-ar dori să uite de RM. Aparent, interesul pentru viata politică în RM este direct proporțional cu sentimentul de mândrie pe care mulți dintre moldoveni l-au putut simți odată cu scoaterea de pe carosabil a PCRM, după 29 iulie 2009, și continuând cu primele reușite evidente ale noului guvern pe calea apropierii de structurile Uniunii Europene și de SUA. Acest sentiment de mândrie și de atașament cultural este de o vitalitate deosebită mai ales printre comunitățile recent stabilite în SUA. L-am constatat aici printr-o intensă comunicare cu liderii și membrii diasporelor cu persoane originare din RM și aceste experiențe par suficient de robuste să creioneze un anumit model cultural receptiv și sufletist, care își dorește să convertească tradițiile național-culturale pe care le-a preluat din RM cu beneficiile și particularitățile civilizaționale ale continentului american. Deși sunt venit relativ recent în calitatea mea de Ambasador al RM în SUA, am reușit să vizitez anumite orașe și state de referință pentru aceste comunități, cum ar fi: Atlanta – statul Georgia, Seattle și Tacoma – statul Washington, Raleigh și Ashville – Carolina de Nord și Carolina de Sud, în care am găsit câteva biserici importante, protestante și creștin ortodoxe, grupuri entuziaste de tineri angajați pe sectoare de vârf ale economiei informaționale, profesori și consultanți în companii de prestigiu în SUA. Am gasit oameni bine plasați în instituții de cercetare, în medicină, în business, în companii producătoare de energie, cu proiecte federale în care sunt implicați, și care au reacționat foarte pozitiv la ideea de a contribui la procesul electoral. Apatia se datoreaza adeseori lipselor de informație și poate în ultimul rând dezinteresul de patria istorică. Este foarte important ca misiunea diplomatică pe care eu o reprezint sa ajungă cu mesaje credibile, croite pe profilul acestor comunități astfel încât acești membri să-și poată cultiva tipul de relații cu patria istorică, cât mai aproape de așteptările lor.
 
Comunitățile religioase care au fost prigonite pe vremuri își doresc o anumită recunoaștere a istoriei lor complicate, un tratament egal și nediscriminatoriu acasă, în raport cu care acestea resimt numeroase obligații – inclusiv de ordin social și comunitar. Comunitățile studentești ar dori să vadă că guvernul ia în considerație opiniile și expertiza lor, acumulată în cadrul unor universități de vârf din SUA și că, un guvern democratic este pregătit să-și aștepte acasă, astfel încât să poată contribui la schimbările pe care le pot genera, și este corect să vă spun că Guvernul RM s-a mișcat în aceasta direcție. Astfel, Guvernul a creat un Fond de Susținere a Serviciului Public, care oferă anumite compensații celor care revin după studii din străinătate în serviciul public, oferindu-le beneficii suplimentare și completări la salariile achitate din bugetul de stat angajaților din structurile publice. Această practică rezonabilă reprezintă un răspuns adecvat la solicitările comunităților de moldoveni din afara hotarelor RM și reprezintă o importantă inițiativă pe care autoritățile RM o vor dezvolta și actualiza. Noi avem o gramadă de persoane talentate și bine educate în diverse universități de talie internațională și evident este în interesul național să contribuim la întoarcerea lor pe pozițiile administrative sau economice pe care aceștia le merită. RM are nevoie de ideile și competența lor. Având o populație de doar 4 milioane de locuitori, RM trebuie să prețuiască înainte de toate resursele umane de care dispune. Suntem o țară încă traumatizată de efectele unui conflict neîncheiat, înghețat, de fapt ale cărei soluții sunt înghețate. Suntem o țară cu o rată destul de mică a investițiilor străine directe și exact aceste elemente au contribuit la crearea unei imagini de țară săracă și fără speranțe. Noi vrem sa schimbăm acest lucru, și acest obiectiv este fezabil doar în măsura în care guvernul RM își ia în serios sarcina uriașă pe care o are și poate utiliza în mod judicios conexiunile utile pe care le poate servi numeroasele comunități aflate în afara hoterelor sale naționale. Ne-am propus să restabilim, ca punct de pornire, încrederea și comunicarea pe orizontală în raport cu aceste comunități.