Ambasada Republicii Moldova
în Statele Unite ale Americii
Washington Chisinau
Pagina a fost vizitată de 45245 ori
Site-ul a fost vizitat de 1495835 persoane
Site-ul este folosit de 53 persoane
Site-ul a fost accesat de 142062 ori.

Noutăţile Ambasadei

Igor Munteanu: UE privește spre Rusia ca spre un "potențial partener", furnizor importante resurse, care însă nu intenționează să devină vreodată stat-membru al UE, interviu acordat de Ambasadorul Republicii Moldova in SUA pentru Europa.md

Interviu cu Excelenţa sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Igor Munteanu, în exclusivitate pentru portalul Europa.md, realizat de Iulia Munteanu, reporter Europa.md.

Europa.md: Excelenţă, în Republica Moldova, mai ales în rândul clasei politice există o opinie parţial consolidată asupra unui parteneriat strategic dintre R.Moldova şi SUA. Care ar fi direcţiile principale ale acestui parteneriat şi ce ar putea oferi R.Moldova Washingtonului pentru a nu fi conceput doar ca ‘consumator de securitate’?

 Igor Munteanu: Aveţi dreptate să începem acest interviu de la consemnarea valorii strategice a relaţiilor dintre RM şi SUA, care are o consistenţă sporită în acest an. Bunele relaţii cu SUA se bazează pe respectul reciproc şi susţinerea continua pe care RM a primit-o din partea Statelor Unite imediat după recunoaşterea sa internaţională, cu scopul de a clădi un stat suveran şi teritorial integru, capabil să promoveze prosperitatea cetăţenilor săi, statul de drept în care sunt respectate şi exercitate totalitatea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului, guvernarea eficientă care poate define şi implementa reforme îndreptate spre întărirea instituţiilor economiei de piaţă şi a statului de drept.

Anual, ţara noastră, RM, beneficiază de un volum important de asistenţă tehnică şi financiară din partea SUA, care înţelege foarte bine că, democraţiile consolidate au obligaţia morală de a susţine şi de a rămâne solidare cu efortul elitelor naţionale de a-şi clădi instituţii democratice şi viabile în propriile state independente. Este foarte important de notat că SUA nu s-a oprit niciodată la nivelul retoricii abstracte şi întotdeauna a găsit timp, răbdare şi persuasine pentru a se face înţeleasă la nivelul elitelor politice de la Chişinău, fie prin Rezoluţii ale Congresului SUA, fie prin Adresări transmise din partea Administraţiei SUA, fie prin mesajele prezentate de către Ambasadorii SUA în RM publicului larg şi cetăţenilor Republicii Moldova.

De fapt, SUA s-au aflat întotdeauna alături de cei care au militat pentru independenţa şi suveranitatea ţării noastre după destrămarea URSS. În ianuarie 2010, RM a devenit ţara recipient al Programului Compact (MCC), pentru care au fost alocaţi circa 262 mln usd, în scopul dezvoltării sistemului de amelioraţie în agricultură şi infrastructură rutieră. Prin intermediul programelor sale de asistenţă tehnică şi pentru dezvoltare (USAID), SUA susţin în mod direct acţiunile legate de reforma justiţiei, emanciparea presei independente şi întărirea autonomiei locale. Sute de tineri din RM au decis să studieze în SUA prin intermediul programului Muskie, dar şi să lucreze (Work and Travel), câştigând o nouă şi incitantă experienţă. Se cuvine să menţionăm că asistenţa oferită RM se încadrează în tradiţiile instituţionale ale SUA de a asista economic şi politic ţările orientate spre guvernarea democratică, singura condiţie fiind legată exclusiv de faptul ca aceste ţări să-şi respecte pe deplin angajamentele internaţionale şi bilaterale.

Din această perspectivă, putem numi cu siguranţă relaţia dintre RM şi SUA drept o relaţie de parteneriat privilegiat, cu potenţial de a deveni în timp parteneriat strategic. Vom avea nevoie de multă inspiraţie şi consistenţă pentru ca RM să obţină semnarea unei Carte Strategice cu SUA, similară celeia pe care Washingtonul a semnat-o acum câţiva ani în urmă cu Georgia, şi care se întemeiază pe o serie de principii şi acţiuni convenite de către elitele politice ale ambelor ţări pe o dimensiune strategică a relaţiilor lor. Un impuls important în această direcţie ar putea servi alegerea unui guvern pluralist şi democratic în Republica Moldova în cadrul viitorului scrutin parlamentar anticipat din 28 noiembrie, 2010 – singura instanţă capabilă să genereze legitimitatea acestuia pentru următorii 4 ani de mandat. Cu siguranţă că un asemenea guvern stabil şi democratic va identifica intensitatea necesară şi suficientă de idei care ar putea să dea curs unui potenţial parteneriat strategic cu SUA.

Și pentru că ultima parte a întrebării Dvs se referă la securitate, aş vrea să reamintesc în acest context că SUA participă activ şi plenar la procesul de reglementare a conflictului transnistrean (în formatul ‘5 + 2’), numărându-se printre cei mai consistenţi şi mai responsabili mediatori dintre cei existenţi. Alături de UE şi OSCE, SUA pledează cu tărie în favoarea evacuării depline şi necondiţionate a armelor şi militarilor ruşi, staţionaţi ilegal pe teritoriul ţării noastre. SUA se pronunţă pentru identificarea unor soluţii democratice şi paşnice, contribuind la crearea condiţiilor pentru deblocarea şi transformarea acestui conflict ale cărui soluţii rămân îngheţate de către forţe ostile suveranităţii şi independenţei statului nostru. Este evident că atâta timp cât acest conflict nu va fi încheiat, RM va rămâne un stat vulnerabil, afectat de riscuri reale de securitate, iar această descriere conţine şi răspunsul pe care vi l-aşi putea da la întrebarea cu privire la momentul în care RM nu va mai fi consumator net de securitate. Ne-am dori ca acest lucru să se producă mai devreme decât prea târziu, inclusiv prin eforturile, ideile şi acţiunile celor care-şi doresc ca RM să fie reîntregită teritorial, unitară sub aspect territorial, în temeiul principiilor sale constituţionale şi a voinţei cetăţenilor săi, indiferent de limba, confesiunea ori etnia acestora.

Europa.md: Discuţiile dintre Germania şi Rusia pe marginea conflictului transnistrean sunt tot mai accentuate, mai ales după reuniunea de la Deauville. În acest timp, SUA pare să fie reticentă faţă de acest format. Care este rolul SUA, şi cum intuiţi Dvs, poziţia Washingtonului faţă de noua arhitectură a securităţii în Europa?

Igor Munteanu: Este corect să reliefăm în acest sens faptul că obiectivul angajării Rusiei în cadrul voinţei comune de creionare a unei viziuni de asigurare a securităţii pentru toate naţiunile aflate pe continentul european, legate între ele prin valori şi principii democratice, este împărtăşit fără rezerve de către UE şi SUA. Anumite diferenţe pot influenţa percepţiile noastre ca urmare a instrumentelor diferite cu care operează UE şi SUA de ambele părţi ale Atlanticului. Astfel, UE priveşte spre Rusia ca spre un ‘potenţial partener’ (partner in the making), care este interesat să furnizeze importante resurse (hidrocarburi) statelor membre ale UE, şi care poate accesa anumite facilităţi si avantaje comerciale în calitatea sa de stat-vecin, care însă nu intenţionează să devină vre-odată stat-membru al UE. În linii generale, oferta pe care UE a făcut-o vecinilor săi derivă din Conceptul Politicii Europene de Vecinătate (ENP) lansat în anul 2003, şi care este dezvoltat şi în textul ‘Acordului pentru modernizare’, semnat în iunie 2010 în cadrul Summitului UE-Rusia. Acest Parteneriat pentru modernizare, la care au subscris UE şi Rusia presupune acordarea graduală, pe etape, a unor importante beneficii, cum sunt: circulaţia liberă a cetăţenilor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor.

Și SUA privesc spre Rusia ca spre un potenţial partener la rezolvarea unor importante provocări de securitate internaţională, care include dar care nu se rezumă la: reducerea drastică a focoaselor nucleare (START), gestionarea controlată a efectivelor de arme convenţionale (FACE), soluţionarea în comun a unor grave surse de conflict regional cu potenţial de escaladare în Europa, dar şi în alte regiuni tensionate de pe glob. Administraţia SUA a propus acum 2 ani o resetare a relaţiei cu Rusia şi a investit importante speranţe în constituirea unui dialog constructiv şi credibil pe o lungă listă de subiecte de interes comun. Diferenţele percepute rezultă şi din aceste tipuri de politici, care atribuie intereselor UE o valoare economică majoră pentru statele sale membre, rezervând SUA palierul chestiunilor de securitate globală, cu multitudinea implicaţiilor sale pe diverse tipuri de subiecte de cooperare internaţională, inclusive la rezolvarea unor ‘conflicte fierbinţi’ sau ‘îngheţate’. Multitudinea de riscuri reale sau potenţiale face ca SUA să-şi dorească o Rusie prietenoasă şi responsabilă, urmând ca aceste calităţi să se manifeste în spaţiul în care cooperarea internaţională este necesară şi posibilă - fie ca este vorba despre medierea unei păci in regiunea Orientului Mijlociu sau în blocarea unor ambiţii nucleare a Iranului. Contracararea reţelelor teroriste a devenit şi ea un obiectiv major, mai ales după 11 septembrie, 2001, deschizând un front comun în care actorii importanţi ai comunităţii internaţionale trebuie să coopereze diminuând impactul acestor reţele în Afganistan sau în Iraq prin toate mijloacele disponibile.

Totodată, este esenţial să punctez în acest context existenţa unui parteneriat transatlantic dintre UE şi SUA, valoarea strategic al căruia este crucial la rezolvarea celor mai importante provocări ale agendei de securitate globale, luându-se în consideraţie elementele legitimităţii, a resurselor şi ideilor care materializează conţinutul acestuia. La rândul său, şi Rusia încearcă să negocieze numeroase mize globale şi regionale, având de partea sa ‘geografia’ imensă a teritoriului său, dar şi statutul de successor al fostei URSS, care produce consecinţe până în acest moment. Rusia şi-ar dori obtinerea unui regim liber de vize pentru cetăţenii săi în spatiul comunitar al UE fără a depune însă eforturi majore în această direcţie, considerînd că resursele naturale pe care le vinde în UE şi greutatea sa geopolitică reprezintă, în mod intrinsec, argumentele necesare şi suficiente pe care le poate invoca pentru atingerea scopurilor sale. Atât Germania cât şi Franţa atribuie acestor argumente o importanţă secundară, invitând Rusia să dovedească prin fapte că îşi doreşte cu adevărat un parteneriat strategic efectiv, îndreptându-şi intenţiile măreţe spre fapte concrete şi utilizând instituţiile existente: Consiliul UE-Rusia, Consiliul NATO-Rusia, Summiturile OSCE, pentru a da consistenta propunerilor sale anterioare, în particular, al celor privind propunerile iniţiale ale Preşedintelui Medvedev la subiectul unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Deocamdată, reacţiile liderilor europeni sunt mai mult decât prudente sau chiar reticente faţă de aceste idei. Iar referinţa Cancelarului german, Angela Merkel, la subiectul conflictului din Transnistria, în care Rusia continuă să se manifeste ca principal sponsor militar, politic şi economic al structurilor separatiste de la Tiraspol, se explică prin testarea adevăratelor scopuri şi intenţii ale Rusiei. În absenţa unor acţiuni care să ateste încrederea reciprocă, relaţiile UE-Rusia vor stagna cu aceeaşi intensitate şi pe viitor, chiar dacă UE recunoaşte intenţia liderilor ruşi de a spori convergenţa lor pe anumite blocuri tematice, cum este problematica Procesului de pace din Orientul Mijlociu sau a facilităţilor nucleare deţinute de Iran. Nu există în acest moment raţiuni tangibile pentru ca cele mai importante subiecte de securitate pentru UE să fie discutate în afara Alianţei Nord-Atlantice (NATO), în care SUA va juca şi mai departe un rol pivotal şi strategic indispensabil.

Europa.md: Liderii de opinie de la Chişinău afirmă că cooperarea comercial-economică moldo-americană stagnează, ea este în aşteptarea unui impuls, iar comitetul mixt moldo-american pentru cooperarea economică şi investiţii nu s-a întrunit de aproape cinci ani. Care sunt perspectivele relansării acestui dialog dar mai ales îndeplinirea obiectivelor lui?

Igor Munteanu: Este adevărat. Avem multe restanţe la capitolul cooperării comercial-economice, însă nu aş da vina numai pe Comitetul mixt moldo-american, care nu ar putea schimba esenţial situaţia existentă chiar dacă s-ar întruni în fiecare săptămână la Washington sau Chişinău. O problemă cheie este legată de faptul că oamenii de afaceri din RM încă simt şi nu au descoperit piaţa americană, şi rareori au avut şansa să facă afaceri în afara pieţelor din Rusia sau UE. În 2009, d.e. volumul total al tranzacţiilor comerciale dintre RM si SUA nu a depăşit 54 mln usd, ceea ce nu reprezinta decat 0.5% din volumul total anual al schimburilor comerciale ale RM. Inhibaţi de anumite restricţii comerciale şi blocaţi pe pieţele externe, producătorii din RM ar trebui să fie mai curajoşi şi mai perseverenţi în raport cu imensa piaţă a ambelor Americi (de Nord si de Sud). Din păcate, instabilitatea politică din ultimii ani, dar şi modestele volume de ISD în RM, stereotipurile existente în raport cu distanţele geografice au descurajat mai mulţi investitori străini decât ar fi putut atrage acel Comitet mixt moldo-american, la care faceţi referinţă. Este adevărat - există şi alte probleme indirecte, despre care la Chişinău nu prea s-a vorbit în ultimii ani. Prima dintre ele ţine de restricţiile comerciale care se aplica RM prin forţa Amendamentului  Jackson Venick (JVA), şi care un produs-net al moştenirii sovietice, şi pe care SUA l-au aplicat pe timpul URSS în condiţiile războiului rece şi a persecuţiilor în adresa evreilor. Factologic - URSS a dispărut de mult; RM nu este succesorul acestui stat, însă Congresul SUA aplică şi astăzi aceste restricţii, din inerţie, iar încercările de pînă acum de a aboli efectele acestor îngrădiri neavenite nu s-au bucurat de rezultate. Ca exemplu de efecte negative ca urmare a Amendamentului Jackson Venic serveşte faptul că RM nu se poate bucura de obţinerea accesului la regimul commercial preferenţial cu SUA – Permanent Normal Trade Relations.

Am speranţa că vom obţine totuşi acest gest politic, care este logic şi natural legat de schimbările din ultimul an (2009-2010) şi de credibilitatea AIE în ochii partenerilor occidentali, inclusiv al celor din SUA. Avem nevoie de un sprijin politic intern, astfel încât Congresul SUA să aibă certitudinea că subscrie la o reparaţie istorică şi nu doar la mobilizare de moment. Între timp, însă, vreau să vă spun că nu stăm în nemişcare. În luna octombrie, cu asistenţa comunităţilor de moldoveni rezidenţi în SUA, Ambasada RM a participat la inaugurarea unei Camere de Comerţ moldo-americane la Atlanta, statul Georgia (http://moldova-usa.com), am pregătit semnarea şi lansarea Memorandumului de cooperare în vederea atragerii investiţiilor americane în economia Republicii Moldova în comun cu agenţia Guvernului Federal Overseas Private Investments Corporation (OPIC) - http://www.opic.gov – aceste acţiuni venind în întîmpinarea unor proiecte concrete de investiţii şi parteneriate de business moldo-americane, precum şi acordarea asistenţei tehnice din partea experţilor OPIC specialiştilor naţionali la elaborarea politicilor şi strategiilor de atragerea a investiţiilor. Am deplina încredere în spiritul de iniţiativă şi vigoarea antreprenoriatului liber din RM, care are toate virtuţile necesare pentru a spori prosperitatea şi faima ţării noastre în lumea întreagă, şi mă refer aici şi la businessurile concentrate în sectoarele IT, la fermierii privaţi şi patronii de întreprinderi competitive, care sunt aşteptaţi pe piaţa americană, tot atât de imensă ca şi oportunităţile existente pentru afaceri în SUA. În altă ordine de idei, aş dori să menţionez şi intrarea în vigoare de la 1 septembrie 2010 a acordului de finanţare deplină a Programului Compact, lansat cu susţinerea SUA. Implementarea acestui acord este de natură să sporească interesul companiilor americane de a participa la implementarea proiectelor din cadrul acestuia, precum şi să creeze parteneriate de afaceri utile odata ce au venit pe piaţa Republicii Moldova.

Europa.md: Conform informaţiilor disponibile, pe continentul Nord-American vor fi deschise opt secţii de votare. Cum informează Ambasada SUA cetăţenii moldoveni din SUA şi Canada despre scrutinul din 28 noiembrie şi la ce număr de alegători vă aşteptaţi?

Igor Munteanu: Mulţumesc pentru că vă interesaţi şi de aceste aspecte. Să ştiţi că este pentru prima dată când sunt deschise 8 secţii de vot în SUA şi 2 în Canada, însă ambiţia de a deschide atîtea secţii de vot nu-mi aparţine mie, ci comunităţilor de cetăţeni moldoveni aflaţi în SUA, şi care au manifestat interes direct în viitoarele alegeri. Ambasada doar a consemnat scrisorile primate din partea lor, însoţite de sute de semnături în sprijinul solicitării de a deschide secţii de vot şi a informat MAEIE şi CEC în această privinţă. În temei, informarea publică privitor la datele procesului electoral se efectuează prin intermediul site-ului Ambasadei RM (http://www.sua.mfa.md/about-embassy-en), după cum vedeţi este proaspăt editat şi instalat, diversele întâlniri pe care le-am avut în ultimele 2 luni cu numeroasele comunităţi de moldoveni din SUA, cu o geografie variabilă, dar cu concentrări semnificative mai ales în statele: Florida, Georgia, Delaware, Carolina de Nord, Virginia, Pennsylvania, New York, Massachusetts, Washington, Oregon, California, şi numărul statelor în care avem concetăţeni ar putea continua. La sugestia colegilor noştri din aceste comunităţi am lansat şi o serie de site-uri de socializare (www.moldovan.me), facebook, twitter pe site-ul ambasadei, dar şi pe alte site-uri, care pot facilita comunicarea asupra subiectelor cu caracter electoral pînă la scrutinul din noiembrie. În ultimele săptămâni am călătorit în cateva vizite oficiale spre Carolina de Nord şi statul Georgia, iar acum - planific să ajung la începutul lunii noiembrie şi pe coasta pacifica a SUA (Seattle, Portland), revenind mai târziu spre comunităţile din Nord-Vestul SUA (Boston, Philadelphia) şi Canada (Montreal şi Toronto), în care se găsesc şi activează comunităţi importante de compatrioţi, care nu au uitat de patria lor istorică, RM, şi care se vor bucura şi ei de triumful opţiunii pro-europene a forţelor democratice la alegerile din noiembrie 28, 2010.

Europa.md: Domnule Ambasador, de ce informaţie dispune Ambasada din SUA cu privire la arestul moldovenilor de către FBI pentru fraude bancare şi piraterie informaţională? Câţi moldoveni au fost totuşi arestaţi şi riscă să fie condamnaţi la închisoare?

Igor Munteanu: Observ că aţi păstrat această întrebare la urmă, dar să ştiţi că nu ar fi singura picătură de ceară în miere. Din păcate, am observat mai multe cazuri în care anumiti cetăţeni ai RM atunci când ajung în SUA sunt ispitiţi de cîştiguri uşoare şi imediate, ajungând în cele din urmă să facă cunoştinţă cu închisorile statelor în care sunt reţinuţi. La 30 septembrie, un Comunicat de presă al Procuraturii din Manhattan (New York) a informat despre reţinerea a 37 de persoane, acuzate de comiterea infracţiunilor de ‘fraudă bancară’, dintre care 7 persoane au fost indicate ca fiind cetăţeni ai RM. Abia la 5 octombrie, Ambasada a obţinut o notificare oficială a FBI cu privire la arestarea a 2 cetăţeni ai RM, alţi 5 fiind daţi în urmărire. Menţionez că cei reţinuţi s-au prezentat cu acte din care rezulta cetăţenia rusă şi cu alte nume decât cele adevărate. În acest moment, persoanele reţinute se găsesc într-o închisoare federală, corespunzătoare delictelor săvârşite, iar o decizie finală pe numele lor încă nu a fost pronunţată. În luna octombrie, agentul consular al Ambasadei RM a vizitat persoanele reţinute, constatând starea bună a sănătăţii şi stabilind contactele necesare cu avocatul oferit din oficiu, comunicând aceste fapte părinţilor persoanelor arestate la 30 septembrie 2010. Este absolut firesc că în această etapă a procesului, Ambasada RM nu poate comunica mai multe detalii asupra acestui caz, dar îl va monitoriza, oferindu-şi asistenţa consular persoanelor care o vor solicita la 30 septembrie 2010. Pe viitor însă, ne propunem să întărim monitorizarea companiilor ce activează în programele Work and Travel, având obligaţia de a întări legalitatea aplicării contractelor existente şi inhiba efectele negative ale unei proaste gestionări în cadrul acestor programe, oferind asistenţă plenară tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, care se vor afla la nevoie. Ne propunem să definim şi să solidificăm o cooperare constantă şi constructivă cu numeroasele grupuri de moldoveni, aflaţi în SUA şi Canada, care reprezintă un element esenţial al agendei noastre politice şi diplomatice, un element de modernizare a Republicii Moldova şi de integrare în spaţiul lumii occidentale.

sursa: Europa.md